Cadrul fizico-geografic

Relief


Relieful este unul de deal şi munte, comuna fiind situată în zona de legătură dintre Dealurile Căpuşului şi Munţii Gilăului a căror culmi adesea apar sub forma unor adevărate câmpii larg învălurite şi compartimentate de văi. Altitudinea minimă este de 450 m şi maximă de 1.050 m.
Formele de relief sunt generoase şi oferă un peisaj deosebit.

Soluri


Solurile predominante în zonă sunt cele podzolite, podzoluri erodate şi 5% reprezintă solurile formate pe aluviuni, având gradul VI de fertilizare.

Fauna şi flora


Plantele şi animalele de pe teritoriul comunei Căpuşu Mare este specifică zonei colinare şi montane temperată. Flora este extrem de variată şi animalele regăsite în această zonă sunt: mistreţ, căprior, iepuri, vulpe, etc.

Rezervaţii naturale (zone protejate). Cheile Păniceniului sunt foarte interesante prin fenomenul de inversiune floristică - etajul coniferelor situat sub etajul foioaselor, zona este protejată, având şi o marcantă valoare peisagistică. De remarcat este Valea Căpuşului considerată zona peisagistică protejată care este în curs de atestare ca rezervaţie naturală.
Bogăţile naturale care se regăsesc în această zonă sunt piatra, lemnul şi produse de balastieră.

Clima. Clima este continental-temperată cu temperatura medie anuală de 7.50 C. Precipitaţiile au o medie anuală de de 707 mm/m2.

Reţea hidrografică

 

Teritoriul comunei Căpuşu Mare este traversat de râul Căpuş şi valea Raştii. Apele curgătoare de pe teritoriul comunei Căpuşu Mare sunt reprezentate de Valea Căpuşului, care izvorăşte în apropierea localităţii Mănăstireni şi traverseză comuna de la sud-vest la est, prin localităţile Căpuşu Mare şi Căpuşu Mic, Pârâul Agarbiciului, Valea Raştii şi Valea Caselor care pornesc dinspre est spre vest. De asemenea, Râul Crişu Repede izvorăşte pe teritoriul comunei, având izvorul lângă Hanul Izvorul Crişului.
Lacurile existente sunt localizate în Tarniţa, Cionca, Şatra şi Valea Căpuşului. Adâncimea pânzei freatice ale acestora este de 3,5 m. Lacul Tarniţa este unul dintre cele mai apreciate lacuri şi se întinde pe o suprafaţă de cca 216 ha şi are o lungime peste 8 km.

Mediul înconjurător

 

Dezvoltarea economico-industrială din ultimii ani nu a ţinut seama de raţiunile specifice protecţiei mediului. Din această cauză, în acest moment, comuna Căpuşu Mare, ca de altfel şi România în general, nu beneficiază de infrastructura corespunzătoare pentru protecţia mediului şi nici de o educaţie civică la nivelul cerinţelor standardelor europene.

 

Dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calităţi mai bune a vieţii pentru toţi, în prezent şi pentru generaţiile viitoare. Dezvoltarea durabilă mai înseamnă recunoaşterea faptului că economia, mediul şi bunăstarea socială sunt interdependente şi anume faptul că un mediu afectat din punct de vedere al calităţii va influenţa negativ, mai repede sau mai târziu, dezvoltarea economică şi mai ales calitatea vieţii fiecăruia dintre noi.

 

Datorită faptului că în comuna Căpuşu Mare ramura economică este în curs de dezvoltare şi numărul de agenţi economici cu activităţi de producţie este restrâns, neexistând o sursă identificată de poluare a atmosferei, putem aprecia zona, ca fiind una propice dezvoltării economice şi a mediului de viaţă.
Terenurile agricole au un nivel redus de poluare deoarece nu s-a practicat o agricultură intensivă, nu s-au utilizat substanţe chimice poluante pentru sol şi pentru apele freatice de suprafaţă.
Problema de bază privind protecţia mediului o constituie deşeurile menajere deoarece sistemul de gestionare a deşeurilor este ineficient.

 

Datorită lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate poluarea apei se va accentua.
Ţinând cont de faptul că de-a lungul timpului prin folosirea nechibzuită de către oameni a unor bunuri ale naturii au dispărut o serie de specii de animale, pe de altă parte ocrotirea faunei prin reglementări legale şi nepracticarea braconajului, au făcut ca pe teritoriul comunei să crească numărul mistreţilor şi lupilor, producând în fiecare an însemnate pagube.

 

Mediul înconjurător este tot mai mult ameninţat cu degradarea din diferite gaze sau substanţe otrăvitoare eliminate în aer, apă sau sol, ocrotirea naturii constituie o problemă naţională trebuind să devină o preocupare a fiecăruia dintre noi.

 

Solurile pot fi deteriorate din diferite cauze, cum ar fi:

  • Depozitarea neecologică a deşeurilor menajere din extravilanul comunei Căpuşu Mare
  • Defrişarea suprafeţelor forestiere - cu influenţă directă asupra degradării peisajului, a valorii sale estetice şi indirectă prin fenomenele de alunecări de teren pe care le favorizează.

 

Totodată, reducerea suprafeţei ocupate de păduri, influenţează echilibrul din ecosistemul forestier.

Înapoi