Domeniul social

Comuna Căpuşu Mare are un număr de 3.295 de locuitori, conform recensământului făcut în 2011. Media de vârstă este de 46 ani. Structura pe sexe a populaţiei este relativ echilibrată, numărul femeilor fiind de 1678 reprezentand 50.93% iar cel al bărbaţilor de 1617, reprezentand 49,07%. Din punct de vedere etnic populaţia este alcătuita din români 1820, reprezentand 55,23%, maghiari 1228, reprezentand 37,26%,  rromi 186, reprezentand  5.64% si 61 persoane reprezentand 1.87% alte nationalitati sau cu nationalitate nedeclarata.

 

În momentul de faţă densitatea medie a numărului de locuitori este de 63 locuitori/km2, reflectând un caracter slab de populare şi situându-se sub media naţională (100 loc/km2).
În ultimii ani a avut loc o diminuare a numărului de locuitori datorită, în principal, sporului natural şi fenomenului de migrare spre centrele urbane sau spre străinătate. Acest fenomen se descrie prin tendinţa de migrare în rândul femeilor, în special în rândul tinerilor, datorită lipsei locurilor de muncă, lipsa serviciilor şi a facilităţilor necesare.

 

Numărul emigranţilor din comuna Căpuşu Mare este de 10% din totalul populaţiei şi numărul imigranţilor este de 1% din totalul populaţiei. Migraţia externă are efect pozitiv la nivel economic şi social datorită surselor financiare importante aduse în ţară de către emigranţi, ajutând totodată la schimbarea mentalităţii şi a deschiderii spre modernizare.
Nivelul scăzut de instruire se reflectă în calitatea forţei de muncă din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. Diversificarea activităţilor economice nu este susţinută de un potenţial de lucrători cu forme sau experienţă specifică diverselor tipuri de meserii.

Necesitatea optimizării şi adaptării potenţialului uman care activează în agricultură, silvicultură şi în industria agroalimetară este evidentă având în vedere faptul că ponderea populaţiei ocupate în agricultură a fost şi va rămâne relativ ridicată.

 

Situaţia actuală a serviciilor şi infrastructurii afectează puternic calitatea vieţii în Căpuşu Mare şi constituie o piedică pentru dezvoltarea activităţilor economice. Accesul populaţiei rurale la educaţia de bază şi la serviciile de sănătate este împiedicat de serviciile de transport deficitare, cu un impact negativ asupra activităţii medicilor şi profesorilor la sate.
Consiliul local al comunei Căpuşu Mare poate apela la FEADR (PNDR AXA III) care susţine investiţii noi în infrastructura aferentă serviciilor sociale precum centre de îngrijire copii, bătrâni, şi persoane cu nevoi speciale şi investiţii noi în grădiniţe pentru copii din această zonă.

Consolidarea protecţiei sociale constituie o premisă obligatorie pentru stabilitatea forţei de muncă şi pentru o creştere economică durabilă.

Asistenţa socială presupune un ansamblu complex de măsuri şi actiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii.

Pe plan local, rezultatele activităţii în domeniul asistenţei sociale sunt bune, urmărindu-se cu prioritate ca toate cazurile să fie rezolvate la nivelul Primăriei Căpuşu Mare, fără a se depăşi termenele legale de soluţionare a petiţiilor. Serviciul Public de asistenţă socială al comunei Căpuşu Mare are 40 de angajaţi cu activitate în domeniu, compartimentul de asistenţă socială are 3 angajaţi şi 37 de asistenţi personali pentru persoanele cu handicap.

 

Obiectivul principal în domeniul protecţiei sociale este creşterea şi diversificarea formelor de protecţie socială, îndeosebi pentru categoriile defavorizate ale populaţiei (persoane cu handicap, vârstnici, bolnavi, persoanele cu mulţi copii, cu venituri reduse sau fără venit).

 

Resurse umane


În ceea ce priveşte resursele umane şi de aici implicit rata şomajului, comuna Căpuşu Mare nu tinde spre nici una dintre extremele de maxim sau minim ale acesteia, ci are o rată a şomajului de nivel mediu.
O modalitate ca primăria să susţină şi să devină eficientă în acţiunea sa de creştere a populaţiei active aceasta poate cere ajutorul şi mai ales sprijinul firmelor de consultanţă. Firmele de consultanţă specializate în abordarea Fondurile Structurale ale Uniunii Europene deseori se pot transforma într-un partener redutabil al primăriilor şi implicit al sătenilor. Acestea pot prezenta sătenilor modul de acţiune a acestor fonduri, cum pot fi acestea accesate de către micii întrepinzători şi cum vin aceste fonduri în ajutorul sătenilor plini de iniţiativă care doresc să demareze un business.

 

Pe lângă sfaturile primite de la firma de consultanţă în privinţa posibilei resurse primare de finanţare, fondurile structurale, consultanţii economici pot ajuta localnicul să-şi pună în practică ideea de business profitând de toate resurele pe care comuna le pune la dispoziţie: diferite resurse naturale, terenuri şi ce este foarte important, forţa de muncă. Cel mai des sătenii se orientează spre businessuri din domeniul turismului (pensiuni, centre de recreere, centre de echitaţie) şi agricultură (mici ferme, distilerii).

 

O altă soluţie pentru întreprinzatorii rurali ar fi formarea unor consorţii, o colaborare mai activă între sătenii cu business-uri complementare în vederea formării unei adevărate forţe economice, forţă ce poate însemna o cotă de piaţă mai mare, un preţ mai bun, colaboratori de prestigiu, formarea chiar a unui brand local, performanţă mai ridicată a producţiei. De pildă, cu sprijinul şi sub supravegherea primăriei şi a firmei de consultanţă, producătorii de băuturi alcoolice (ţuică, vin) pot forma un consorţiu la nivelul comunei în urma căruia pot concura pentru obţinerea unui preţ mai bun pentru producţia lor, găsirea unui distribuitor exclusiv, crearea unui brand, capacitate de a apela la serviciile unor profesionişti contabili, avocaţi, susţinerea unor colaborări între deţinătorii de livezi, terenuri pentru producţie şi producătorii de ţuică, obtinerea unui standard de calitate a produselor lor, etc.

 

Resursele umane prezintă încă un mic deficit la nivel rural: lipsa studiilor superioare şi specializarea profesională a localnici în diferite domenii. Problema poate fi însă rezolvată foarte uşor. O soluţie pe termen lung ar fi susţinerea de către primărie a continuării studiilor şi eventual organizarea unor cursuri de perfecţionare şi specializare. Încheierea unei convenţii între primăria comunei şi un profesionist autorizat, referidu-ne aici cel puţin la un contabil, la un avocat, profesii absolut necesare în orice microintreprindere, societate/ intreprindere mică sau mijlocie înfiinţată. Astfel câştigul e de partea tuturor: primăria susţine sătenii şi satisface necesităţile acestora, săteniilor le sunt asigurate servicii de calitate din partea unor profesionişti iar juriştii, contabilii, avocaţii contactaţi la nivelul întregii comune au asigurat un onorariu considerabil.

Comuna Căpuşu Mare se confruntă la momentul actual cu anumite probleme la nivelul resurselor umane. Vârsta medie a populaţiei este de 55 de ani, destul de scăzută; în acelaşi timp a crescut procentul emigranţilor la 10% iar în randul tinerilor rămaşi în comună a crescut nivelul şomajului.

Renunţarea la o agricultură tradiţională si practicarea unei agriculturi moderne, cu o rentabilitate considerabil mai consistentă, ar putea fi atractivă pentru tinerii din sat şi ar putea duce chiar la creşterea numărului imigranţilor.

 

Trebuie urmărită de asemenea integrarea celor vârstnici în câmpul muncii. Dezvoltarea şi exploatarea turismului ar angrena suficient de multe noi locuri de muncă. Un centru de echitaţie ar necesita experinţa celor mai în vârstă, cunoscători ai acestor animale, la fel pentru stabilirea unor eventuale trasee pentru ATV-uri ar necesita intervenţia celor care cunosc zona etc.
Achiziţionarea de utilaje pentru Servicul pentru Situaţii de Urgenţă a Comunei Căpuşu Mare implică munca a 8 persoane în aceste departamente. Teoretic nu se creează noi locuri de muncă, se lucrează cu persoane angajate deja în cadrul primăriei şi doar în caz de nevoie se va apela la resursa umană din afara primăriei, de la nivelul comunei Căpuşu Mare.

 

Sectorul ONG


Din anul 2010 sectorul ONG, aproape inexistent pana ila acea data, cunoaste o puternica revigorare prin Asociatia Cultural Sportiva Agarbiciu 2010 si Fundatia Marisia din Capusu Mare care constituie motorul revigorarii traditiilor locale prin contributia adusa la Festivalul Colindelor din Agarbiciu, Festivalul cusaturilor populare din Capusu Mare si Balul strugurilor

Înapoi